Trăiește clipa!

Viața e prea scurtă ca să te abții de la lucrurile pe care ți le dorești - lucrurile care te fac fericit.

miercuri, 9 iulie 2014

Mă pregătesc de o nouă ”cădere”



Untitled
E atât de ușor să cazi...și chiar și după ce ai învățat sa-ți menții echilibrul ajungi să cazi de atât de multe ori. Și te vei lovi, și o să te doară și o să-ți spui că de acum o să ai grijă, că nu o să se mai întâmple, dar cumva nu-ți poți ține promisiunea, pentru că știi că nu depinde în totalitate de tine. Nu deții controlul absolut niciodată. Și astfel, în sinea ta, ești mereu pregătit pentru o nouă lovitură, o nouă căzătură, o nouă prăbușire...
Dar și mai rău e când rămâi cu gândul la vechea cădere. Când încerci să te convingi că poate n-a fost așa rău cum ai crezut la momentul respectiv. Că poate merită o nouă încercare de a-ți menține echilibrul necesar. Și chiar îți dorești să ai dreptate, să ai o șansă de a face lucrurile altfel, mai bine. Să nu mai cazi. Să reușești.

Tu nu ai vrut să se termine așa.
Eu nu am vrut să se termine.
Un cuvânt. Trei litere. Dar o diferență atât de mare. Pentru că detaliile fac diferența,corect? Și în cazul meu chiar a însemnat mult. Dar evident că tu nu ai știut să vezi. Sau poate n-ai vrut. Așa a fost de la început. Ți-a păsat doar de tine, nu ai putut să asculți, să observi în tăcere și să conștientizezi tot ceea ce aveam nevoie. Și chiar nu aveam nevoie de atât de multe. Doar să-ți pese. Dar oare toate acestea mai au vreo relevanță, oare mai contează? Pentru tine clar nu. Și pentru mine ar trebui să fie la fel.

Tot ce contează e că ești fericit. Și mă crezi sau nu, dar chiar mă bucur pentru tine. Din tot sufletul meu. Bine, recunosc, în proporție de 99%. Pentru că 1% încă se încăpățânează. Încă mai speră. Dar până la urmă acceptă ce vrea majoritatea; conștientizează că nu are rost să lupți atunci când nu mai ai pentru ce.
Și îți doresc tot binele din lume, să fii mereu la fel de fericit, pentru că în ciuda a toate, meriți. Știu asta.

...Mă pregătesc de o nouă cădere...mai puțin dureroasă, sper. Și poate în curând o să învăț să parcurg tot drumul fără să mai cad.